Page 600 - Raccolta amplissima di canti popolari
P. 600
XLVIIl. SFIDE E CONTRASTI «597
Coma lucidu specchiu jacitanu
Si mi lu scioghhi ti restu obbligatu,
T'h.iju purtatu a sciogghiri un 'ndiminii; E cunfessu ca si' pueta astutu:
E a la Omita ti vasu Ii manu, Lu vivu porta lu morlu abbrazzitu ■
Ti faizu rivirenzia e m'inchinu, Lu morlu va ciancennti ed e pasciutu.
Vogghiu ca mi dichiari a manu a manu
Cui è megghiu di Ii dui l'acqua о lu vinu?
CARDELLA.
GAKCI. 4194. La ciaramedda с chissa: ti disputa;
Un omu vivu pigghia appropriatu
4189. Accetlu, sù Curcledda, lu 'nduminu,
Un utru, e si l'abbrazza risolutu,
Ca m'è vinutu di Ii vostri mauu;
Non haju cornu vui lu saccu chinu, Lu pasci ccu lu so proprio sciatu,
Li lodi chi a mia dati a vui confanu; E lu mortu cci cianci ed è pasciutu;
Lu dubbiu già l'haiu dichiaratu;
'Nta sla cosa ci dormu a sonnu chinu,
Poeti> ca sti termini hannu avulu,
L'acqua è la vita di lu corpu umanu;
E a cui fa megghiu di l'acqua lu vinu, Iura ca pocu assai ci n'hanu statu.
Lu dieu a leta facci: è tabbaranu.
GAHGI.
CARDELLA. 4195. Chi frultu ca è la 'nz-olia, figghioli,
Ca pö ghiri in prisenza a un rre di cruna!
4190. Oh I l'acqua è buna assai pri lu mu^
Chi surbetti, 'mpanati e ravioli,
flinu.
Bona 'nta la sciumara e lu pantanu, Ca sazia e 'ncunfeita la pirsuna;
Fazza sicura la prova cui voli,
Bona pri abbivirari In jardinu,
É bona ancora pri l'orgiu e lu granii; Ê un pastu ca saluti e gustu duna;,
'Nfruttu ca non ofîenni e a tutti coli,
Ma pri l'omu vol'essiri In vinu,
Ca manteni lu corpu forti e sanu; E mérita lu sonu e la canzuna.
Ca sempri acqua e poi acqua di cuntinu
CARDELLA
Addivcnta citrolu un cristianu.
4196. Massiini quann'è grossa cornu pruna,
ACCADIMICO АЯОИ1ИО.
Avanza a tutla quanta la racina;
E cui gusta la 'nzolia è furtuna,
4191. Tu chi bai virtud egiudiziu funnu,
Sciogghi st'enimma ca in ti dimannu: Ca è cchiù di cunserva grata e fina;
Vim C.ardedda ccu la so canzuna,
Cui è mai chiddo ca giria lu munnu
Senza corpu e va sempri camminannu? E la so Traeca e debuli duttrina,
Tutiu l'onuri a la 'nzolia duna
E l'universu lu giria 'nlunnu,
Ch'è di tutti Ii frutii la rigiua.
E notti e jornu sempri va gridannu ?
Si mi lu sciogghi mi sarai giucunnu,
IL DUELLO (1).
Tu subi sapirai, l'autri non sanuu.
4197. Guirdati ca ti 'nfilu ccu sta spata,
CARDELLA.
Arripara, arripara sta firil;,;
4192.Lu ventn è chissu, vi dieu cantannu, Si tu mi dasli la prima stuccata,
Ca senza corpu giria lu munnu. .Ora ce' un corpu ti levu la vita;
E notti e jornu sempri va gridannu, Animo, non timiri, camarata,
Ccu strepitu 'mpituusu a furibunnu. Teui Toi li la manu, falla ardita,
Su' inttupostu a lu vostru cumannu, Ca si fa appena 'na vacanziata,
Dumannalimi sempri e vi'arrispunnu; Cara ti custirà la to murrita.
Pueti cornu mia, chi versi fannu,
CARDELLA.
Pocu ci n'banu stalu e ci ni sunnu.
4198. Umatilla parri quantii 'na pipila,
ACCADESIICO АЛОМИО.
Minilula criJ i ca tu sai di spata;
1193. Càrdedda, si' poeta ammiintuvatu, Ti la fazzii passari ssa murrita,
E la bona nulizia n'haju avutu; Si non ti basta la piiina stuccata;
Senti stu dubbiu ca t'haju puriatu, La vueiazza ni tia cc'è sula ardita,
E sciogghimjllu roinu n'nai scingghiutu; Ma ha fari ccu stu fustu, cammarala;
{ж) П Cardclla, esperto «pedaccinn, per causa di venire n lui. Il < ardella improwito la sun difcie,
липе, fa provócalo da un poêla di Aci-Catena; ve e toito fu libero. Guarito il rífale, lo provocó in
ncí a duello, feri il rivale; careerato appena , il vorti a un secondo duello, e il Cardclla lo rpreitô
'rijaeipc di Campofiorito, Barone dello etalo, lo fe* amaramente