Page 672 - Raccolta amplissima di canti popolari
P. 672

LV. LEGGENDE E STORIE                669
     Dia 'razia, cci dissi, Avirmaria,  Л tutti dui li vosiru attaccari
     Risguardannu dda so 'rrgrata figura;  E li altaccaru ecu tutlu riguri.
     Cea n* affettu lu figghio arriscidia,  Preslu si li purtaru 'ntribunali;
     E cehiii chi guarda la vita cci scura:  — Su' attaccati, spittabuli signuri.
     Cci dici, cumpagna, lu figghiu unn'è ?  5000. Lu Capilanu ppi dari timuri
     E idda sozza (1) ppi la gran paura.  Fa ardiri 'na feria careara,
   4993. Doppu si vota ecu 'na facci scura,  Cci desi tempu di vintiquatlruri
     —Sarrà ca joca, chiaraati e viditi.—  Ppi cunsumari la so vita amara,
     Lu patri chiania ppi arretu li mura,  E di ddu stanti si smossi un riguri;
     Peppi, chiama, e arrispusi:—chi vuliti?—  Diavuli ca siti a la Fusara,
     Lu miraculu di Diu cumparsi allura,  Vi 'mpiississati sti dui malfatturi.
     Tantu la ran putenzia, criditi,    Si cci frugaru: (2) Teni cca magara. —
     Comu li mortt parrari 'n figura,  50Э1. Lucifiru dicia, lenila cara,
     Corau unu ecu n' autru discurriti.  Lu parrinu ti sia ricumannatu:
   4994. Idda sintennu diri chi 'vuliti,  Dicennu, damu focu a sia careara,
     Astutau la lucerna e subissau:     Ca disgradianu a cui l'avia criatu:
     L' affrittu patri, non sapia si' intrichi;  Ognunu a versu so tutti ni 'mpara,
     Di novu la lucerna s' addumau,     E poi si vota versu lu Sciancatu (3)
     Cci cianeevinu Г occhi comu vili,  Dicennu: — damn focu a sta careara,
     Cui sa sta mala fimmina chi uprau?  A so piaciri si hanu cuntintatu.
    Quantu li peni so' foru 'nfinjti,  5002. О cari amici, ca m'hati asculatu,
    Qaannu la testa di Peppi pigghiau.  Chi diffirenza cc'è di chisti e chiddi !
   4995. Oh quantu e quantu voli la vasau,  Su' patri e figghiu a lu regnu biatu,
    Ppi la gran pena si cci apria lu cori:  E su' ceu l'autri sanli mialiddi!
    Ammatula dda barbara circau,        Su guarda all'aria e smiria li sliddi;
    Cci murianu 'nvueca li pároli.      Chi è a stu munnu lu nostru campan ?
    Lu figghiu occhi 'ntra occhi lu guardau,  Patri e matri, ch'aviti picciriddi,
    Vucchiannu com' omu quannu mori :    Sapiti giusta la duttrina dari.
     —La matri ppi paura m' ammazzau—  5003. E non facili lu stissu di chiddi,
     Dissi a so patri ecu trunchi pároli.  Ca, patri e matri, cuntu n*hati a dari,
   4996. Iddu ciancennu a lu figghiu spiau:  Ca chiddi sunu sposti a li faiddi
    —Di chi manera sta morli crudili ?—  Si divinu di focu circunnari.
    Lu figghiu abbndienti arrispunniu,  Fimmini, ca vi jiti a cunfissari,
    Parrannu prufissau tuttu lu diri.   Arrassu di l'amicizia ca aviti,
     Ma parrannu parrannu trapassau,    Non vi mintiti d'avanti a parrari
    E 'ntra li vrazza cci vinni a finiri.  Li cosi vecchi e l'accessi ch'aviti.
     Tantu lu patri si ni spavintau    5004. A la grada v'aviti a 'nghinucchiari,
    Ca di la pena ni vinni a muriri.     A Diu la menti e a li vostri marili,
   4997. E a lu 'ndumani si vinni a sapiri,  Pirchi parrannu ceu pirsuni tali
     Stu casu vinni di dda scialarata,  In piccatu murtali cadiriti.
     Si ni misuru accura li vicini,     O cari amici, siddu mi sintiti,
     Pirchi vidianu la porta stangata.   Ed ascutali lu parrain miu,
     Tutti dicennu chi vosiru aviri?    Cca stissu a lu prisenti lu viditi,
     Apreru e asciaru la mensa cunsala,  Ca stu casu 'ntra Chiazza succidiu.
    E slisu mortu chid' omu fidili,    5005. Senza dirivi atlenti lu viditi
    Tinia di Peppi la testa abbrazzata.  Quantu è crudili lu nimicu riu:
  4998. Ppi tutta la cita sta luminals,  Lassamu tutti li sensi 'nfalliti,
    Jienu a vidiri la cusiritati.        E sempri viva l'amuri di Diu.
    Calan la'giustizia ben furmata,      La storia è finula, e s'adumpriu,
    Tutti li genti di sangu lavati.     E parra e dici e non muntuva a cui
    — Siati pronti, cari mei surdati,   Pri non 'mbrugghinri lu senziu miu,
    Siati pronti senza cchiù tardari,    Diffirenza 'un'avemu 'ntra di nui.
    S'hannu a pigghiari sti dui soialarati,  5006. E senza carta e senz'enea scriviu,
    O morti о vivi s'hannu a cunsignari.  Cui lu ha mannatu stu mann ut u cui?
  4999. Subitu e'asciau dda l'ufficiali  Raffioli La Fallica e primu Diu,
    In casa di lu preti malfalturi,      Lu cumpatiti ca non snpi cchiui.
    A tutti dui li vosiru pigghiari                           Piazza.
    L'asciaru tutti dui 'muri ecu amun,
    (i) So%za, taciturna-  ■            (S) Il diarolo юрро, fámulo oeil» leggenda po-
   (a) frujari, аттеоМге; a lu dinero: «eni «la,  1 polare.

                                                                  5
   667   668   669   670   671   672   673   674   675   676   677