Page 574 - Raccolta amplissima di canti popolari
P. 574
XLV. AVVERTIMEim 571
Ca di milli culuri si dipinci; 3895. Chi bedda vita chi fannu li schetti
La donna l'assumigghiu a lu cravuni, Senza pinseri e senza firnicial
T'ardi, ti mascaría, e po' ti Unci (1). Ca, quannu si maritanu, a li schetti
Ribera S. M. Cci veni allura la malincunia;
3890. Quanta paisi ch'haju firrialu, Un figghiu chi cci chianci 'nta lu pettu,
E quantu fímmini hajti canusciutu! Un'autru chi cci chianci pri la via:
Pri spirienza sugnu adclutturatu, Idda si TÔla cu chiantu e dispettu:
'Nta li cosí d'amuri su' 'nvicchiutu: —Gesíi! chi mala sorti fu la mia (5)1
La donna è lu dimoniu "ncarnatu Palermo.
Nterra a tintan I'omini vinutii; 3896. Lassa parrari a Ii genti chi vonnu,
Si in eternu 'un vô essiri dannatu, S'addannanu l'armuzza e nenti fannu;
Fuj Ii dormi, tu chi m il i' sinttitu. Li cunfissura assolviri 'un li ponnu,
Borgetto, S. M. , Mancu li Santi li pirdunirannu.
3891. L'érramu cci dicisli a lu me' cani; Giustizia di Diu nni speru un jornu
L'érramu cci si' tu, no In patruni; Di cu' mi fici lu 'nfami a stu munnu.
Pirchi cci manni sti gaslimi amari, Termini, S. M.
Comu stu cani 'un avissi patruni? 3897. O pazza donna chi all'omini cridi,
Tu portacci rispeltu a lu me' cani, Ti cridi ca l'amuri sempri dura;
Comu porti rispettu a lu patruni: Pigghia iddu Ii so' spassi e so' piaciri,
Lu sai pirchi cci veni lu me' cani ? E di ss'amuri tô nun si nni cura.
Pirch'ha vistu acchianari a lu patruni. Palora d'omu nun cci aviri firi,
Palermo, S. M. Massimamenti quann'iddu ti jura:
3892. Faniminni quantu vô', návica sula, Quannu scinni la scala si nni ridi,
Menlri ti vannu prospiri li venti; Di eu' cci veni avanti si 'nnamura.
Guarda di qiialchi botta di furtural Termini S. M.
Ca tu propria stissa ti nni penti. 3898. О tu ca canti ed accordi la lira
E sti palori mei tenili a cura. E canti e soni di stati e di 'nvernu,
Nun fazzi chi ti nescinu di menti; Non vidi ca la Morti s'avvicina,
Un cridiri chi 'un t'amai pri paura, Porta Varcu paratu supra 'ropernu?
Di cori nun ti vosi, e 'un semu nenti. Vattinni e menti ogghiu a la cannila,
Montelepre, S. Sí. E va fa lustru a lu to Verbu Eternu;
3893. Lu pouru di lu riccu ni dipenni, Quantu belli si curchinu a la sira,
Quann'havi li dinari a so' cumanni; La matina si trovinu a lu 'nfernu.
Simina terri boni e terri gemmi, Aci.
E di la stuppa nni nesci li manni (2). 3899. Cui fa scausu pri boschi li camini,
Cc'è cu' parra assai e a nuddu offenni (3), Cerchi di dari adasciu la pidata;
E cc'è cu' parra picea e fa gran danni. E cui sta accostu di mali vicini,
Lu sa' quai è la vencia (i) chi si renui? Nun tegna dintra la cosa arrubbata;
Lu bonu gaddu canta a tutti banni. Cui ha cumpari monaci 0 parrini,
Ribera, S. M. Ci faccia asciari la porta stangata;
3894. Fnsti stidda ca cursi a lu livanti, Nè vegna 'ncasa cui ci teni spini,
E fîci lustru a tultu lu punenti; Chi poi si pungi a la sdiminticata.
Ccussi li toi biddizzi hai datu a tanti, Castelbuono, И.
Nuddu ti vôli beni veramenti: . 3900. La donna divi essiri
Si amavi ad unu e nun amavi a tanti, D'aviri un omu accantu,
Eri adnrata di lutta la genti; Un fazzulettu biancu
Ma ppi fan ecu, tutti la galanti, Di prima qualità.
Ti jardi, ti cunsumi, e nun fai nenti. Stu biancu fazzulettu
Siracusa. Si autru lu mania,
(i) Canto latino: (a) Anche dal cattír» trae il bnono.
Í70. Colla tua penna Krim Cicerone: (S) Perche ha denari: il contrario nel rem aa>
—Misero chi di donna amor dipingel guente.
Tinganna te por foui un Salomone, (4) « Onta o danno che ai fa altrni în contra
Colli Booi fallí e inganni ognun conrinee:. cambio di offeia rieeruta: rendetta. > M*
Tanto faano capir la sua rogione: (5) Fra i lamenti dei maritati roglio riportare
Panno finta d'amarri с poi si finge: qneato bello dei Piemonteai:
La donna e fatta simile al carbone, 471. Tuni me diau e tutti me atradlan
Che riro acotta e quand'è morto tinge. Che a maridess ai trota il paradiaai
Qnett'nltimn reno e anperiore a] «iciliano ; ma É tanta tempn che eon maridataT
Гintero canto del Laxio reata di totto a quel di В 4 paradiaa nun l'ho mai traratu.
Sicilia. S. M.