Page 574 - Raccolta amplissima di canti popolari
P. 574

XLV. AVVERTIMEim                    571
     Ca di milli culuri si dipinci;   3895. Chi bedda vita chi fannu li schetti
     La donna l'assumigghiu a lu cravuni,  Senza pinseri e senza firnicial
     T'ardi, ti mascaría, e po' ti Unci (1).  Ca, quannu si maritanu, a li schetti
                     Ribera S. M.      Cci veni allura la malincunia;
    3890. Quanta paisi ch'haju firrialu,  Un figghiu chi cci chianci 'nta lu pettu,
     E quantu fímmini hajti canusciutu!  Un'autru chi cci chianci pri la via:
     Pri spirienza sugnu adclutturatu,  Idda si TÔla cu chiantu e dispettu:
     'Nta li cosí d'amuri su' 'nvicchiutu:  —Gesíi! chi mala sorti fu la mia (5)1
     La donna è lu dimoniu "ncarnatu                       Palermo.
     Nterra a tintan I'omini vinutii;  3896. Lassa parrari a Ii genti chi vonnu,
     Si in eternu 'un vô essiri dannatu,  S'addannanu l'armuzza e nenti fannu;
     Fuj Ii dormi, tu chi m il i' sinttitu.  Li cunfissura assolviri 'un li ponnu,
                   Borgetto, S. M. ,   Mancu li Santi li pirdunirannu.
    3891. L'érramu cci dicisli a lu me' cani;  Giustizia di Diu nni speru un jornu
     L'érramu cci si' tu, no In patruni;  Di cu' mi fici lu 'nfami a stu munnu.
     Pirchi cci manni sti gaslimi amari,               Termini, S. M.
     Comu stu cani 'un avissi patruni?  3897. O pazza donna chi all'omini cridi,
     Tu portacci rispeltu a lu me' cani,  Ti cridi ca l'amuri sempri dura;
     Comu porti rispettu a lu patruni:  Pigghia iddu Ii so' spassi e so' piaciri,
     Lu sai pirchi cci veni lu me' cani ?  E di ss'amuri tô nun si nni cura.
     Pirch'ha vistu acchianari a lu patruni.  Palora d'omu nun cci aviri firi,
                   Palermo, S. M.      Massimamenti quann'iddu ti jura:
   3892. Faniminni quantu vô', návica sula,  Quannu scinni la scala si nni ridi,
     Menlri ti vannu prospiri li venti;  Di eu' cci veni avanti si 'nnamura.
     Guarda di qiialchi botta di furtural              Termini S. M.
     Ca tu propria stissa ti nni penti.  3898. О tu ca canti ed accordi la lira
     E sti palori mei tenili a cura.   E canti e soni di stati e di 'nvernu,
     Nun fazzi chi ti nescinu di menti;  Non vidi ca la Morti s'avvicina,
     Un cridiri chi 'un t'amai pri paura,  Porta Varcu paratu supra 'ropernu?
     Di cori nun ti vosi, e 'un semu nenti.  Vattinni e menti ogghiu a la cannila,
                  Montelepre, S. Sí.   E va fa lustru a lu to Verbu Eternu;
   3893. Lu pouru di lu riccu ni dipenni,  Quantu belli si curchinu a la sira,
    Quann'havi li dinari a so' cumanni;  La matina si trovinu a lu 'nfernu.
     Simina terri boni e terri gemmi,                          Aci.
     E di la stuppa nni nesci li manni (2).  3899. Cui fa scausu pri boschi li camini,
     Cc'è cu' parra assai e a nuddu offenni (3),  Cerchi di dari adasciu la pidata;
     E cc'è cu' parra picea e fa gran danni.  E cui sta accostu di mali vicini,
     Lu sa' quai è la vencia (i) chi si renui?  Nun tegna dintra la cosa arrubbata;
     Lu bonu gaddu canta a tutti banni.  Cui ha cumpari monaci 0 parrini,
                     Ribera, S. M.     Ci faccia asciari la porta stangata;
   3894. Fnsti stidda ca cursi a lu livanti,  Nè vegna 'ncasa cui ci teni spini,
     E fîci lustru a tultu lu punenti;  Chi poi si pungi a la sdiminticata.
     Ccussi li toi biddizzi hai datu a tanti,         Castelbuono, И.
    Nuddu ti vôli beni veramenti: .      3900. La donna divi essiri
    Si amavi ad unu e nun amavi a tanti,   D'aviri un omu accantu,
     Eri adnrata di lutta la genti;        Un fazzulettu biancu
    Ma ppi fan ecu, tutti la galanti,      Di prima qualità.
     Ti jardi, ti cunsumi, e nun fai nenti.  Stu biancu fazzulettu
                        Siracusa.          Si autru lu mania,
    (i) Canto latino:                  (a) Anche dal cattír» trae il bnono.
    Í70. Colla tua penna Krim Cicerone:  (S) Perche ha denari: il contrario nel rem aa>
     —Misero chi di donna amor dipingel  guente.
     Tinganna te por foui un Salomone,  (4) « Onta o danno che ai fa altrni în contra
      Colli Booi fallí e inganni ognun conrinee:.  cambio di offeia rieeruta: rendetta. > M*
     Tanto faano capir la sua rogione:  (5) Fra i lamenti dei maritati roglio riportare
      Panno finta d'amarri с poi si finge:  qneato bello dei Piemonteai:
      La donna e fatta simile al carbone,  471. Tuni me diau e tutti me atradlan
      Che riro acotta e quand'è morto tinge.  Che a maridess ai trota il paradiaai
    Qnett'nltimn reno e anperiore a] «iciliano ; ma  É tanta tempn che eon maridataT
   Гintero canto del Laxio reata di totto a quel di  В 4 paradiaa nun l'ho mai traratu.
   Sicilia. S. M.
   569   570   571   572   573   574   575   576   577   578   579