Page 666 - Raccolta amplissima di canti popolari
P. 666

LV. I.EGGKNDE £ STORIE               663
     Un jornu si spunia lit Sacramentu,  Tri pirsuni divini patri e figghiu (4).
     Murenu deci inilia cristiani.     4921. Allura ca si vitti lu ripigghiu,
    4915. Facianu pinilenza ogni mumentu,  E ghiu a la ricchia di sua Santitati:
     Sunavanu a martonu li campani:     —Gesu, unni vaju, Gesu unni pigghiu
     Ma ctii ni servi pinitenza fari    Ora ca è persa la crislianitati ?—
     Ca di nui Gesù Cristi) hedi sdignatu?  Dunca dipenni (5) a Diu lu so cunsigghiu,
    4916. La matri sania sdignala inacari,  Vui lu sapiti chi lumi mi dati:
     A lungu tempu ci avenu) piusatu !  Tri pirsuni divini patri e figghiu,
     О Diu, ca mi putissi cunfissari;   Lu papa è ghiunlu ni so Maistati (6).
     Pirdunatimi, Cristu, lu piccatu I  492-i. Lu papa ccu lu 'inperiu agghiunlati,
     Quant' è feroci stu 'nipistalu malí,  Ccu sti fermi pároli cci dicia:
     Mu remu prima di cu' n' ha criatu (1).  —Vogghiu li cresii mía non mulistati
                                        Unni c' ô Gesù, Giuseppi e Maria;
           IL TREMB0TO DEL 1783         E vi preju ppi Diu non li lassati,
                                        Vi nni preju ppi vostra curtiría—
   4917. Lu milli setlicentu ultanta tri  Lu 'mperiu cci dicia — Non dubitali,
     Nui l'appimu di Cristu la chiamata:  Vui pinsati ppi vui, iu pensu a mia.
     'Nlra li canzuni mei fazzu accnssi  4923. Lu papa torna di la stissa via
     Motu lu puntu e scrivu la jurnata;  Facennu l'occhi so gran chiantu amaru;
     E si la 'nzertu mi diciti si,      Dicennu: Gesù, Giuseppi e Maria,
     E si la sgarru mi sia riprobata;   Preju li cosí mia jissiru 'n paru (7).
     Senza sapiri eomu, quanti e chi,   'N'ancilu di lu celu arrispunnia:
     La vopgliiu a liltri d'uni si^^illata.  . —Non cianciri cchiù no, miu papa caru,
   4918. Spiritu santu, 'nsignimi la strata,  Si lu populu to 'un ascuta a tia,
     Virgini santa, lu munnu arnmanteni,  La sintenza avirannu pri frivaru.
     Mi l'a sentu la vita cuntuibata,  4924. Ahí, hai, populi mei, populu caru,
     Non sacciu chislu scassu (2) d' unni veni;  E di chistu fallu chi n' intraviniu?
     O omii о donna ha stari timurata,  Li so santi pároli 'un ascutaru,
     Slari ouesta a slu inunnu с fari béni;  Ca cornu papa 'n terra è 'n'autru Diu.
     'Na bona morli cui rampa assinnata,  Hannu sgradutu lu supernu ataru
     Pessiina morti cui trisla si teni.  Pri eunt intari lu nnimicu rriu.
   4919.' lu scusa vi dinmnnu.e mi cummeni,  Cristu dissi: ccu mia si lapigghiaru?
     Cianciunu Г occhi mei fannu funtani,  Populu, vidirai lu sdegnu miu.
     Miatu eu' a stu muniiu s' arnmanteni  4925. Ora 'ncumincia lu granni castiju:
     Ccu li celesti speri auti e suprani:  -  Conui un ventu calù di celu 'nterra,
     Prijamu a Cristu ca ni manna beni  Cornu pri sutta lu mari nisciu
     E paci 'ntra li principi cristiani:  Una calúria (KJ pri lutta la terra:
     Cuardamu 'n ce) u ccu Г occhi sireni,  Pri di sutla, la terra 'ncrudiliu
     S' ha vistu lu giudiziu universal!.  N'aspita (9) ira, la stissa superbia,
   4920. Cari amici, vi vogghiu arriccuntari  Cci ha dalu tuttu lu potisi (10) Diu
    'Ntra la Sicilia s' ha mossu un summig-  Di fari cornu fa n'aspita jerra (11).
     Li littri vinenu circular!,  (ghiu (3);  4926. Ora incumincia ai Cristu la guerra,
    Non sapemu d'unn'era ddu ripigghiu:  Lu munnu cornu un crivu jia e vinia (l'2);
    Piccavunu li genti tutti pari,      Trema lu mari, iu celu e la terra,
    Ogni'pirsuna si menti in bisbigghiu,  Anchi li pétri d'immenzu la via,
    Gesù Cristu non lassa suprafari,    0 matri santa, lu munnu s'afferra
    (x) Questo canto, di Gregorio Infantino di Ma-  mino cPinterdctto Sicilia, che gloriosamente soslenne
   -.~л lucía, siegue, ma io non ГЬо poluto raccogliere  i dritti délia Legazia apostólica. 11 popólo abbiso'
  iatero; è disuguale, ma non povero di belleue; se  gnava di una cagiono morale pel terremoto, e Tin*
  qualehe Tolta abbandona Г istoria , líegue lempre  Ténto, o la troro nelle sue tradisioni, con quolchc
  le rrcdamso tradizionali, che tono l'istoria del po  anacronismo.
  pólo.                                *(•;) Andaro a seconda, farororoli.
    (•) Scattu, rovinio.               *(8) CaJuriat calor soffocante.
    (3) Summigghiuj subisso.           *'o) Aspita, aspra, feroce,
    ¡4) Cosí tutti i popoli ilorpiano la Cede di cui  do) Polist, polesta, forte dal latino polisf gli oti-
  abbondano , e molti Concilii ban di ció ripreso i  mologisti traggono il potere dal céltico potù 9 mi
  роеti, che oggidl lerirono in piviale.  par troppo lunge.
    (5) Vr. enni, fa dipendere da Oio.  (11) jarro, guerra.
    (6) Quando cío arvenneT l'erto prima ebe Cario  (ta) iguale acerdemieo aarebbeii »also di simile
  Ш. salíase al trono; forse neUe guerre daUe primo  paragone Î Omero o i rustici , apici delta potenza
  deche del secólo pauato ; tone yuando Коша ful-  crcatice: gli estremi ai toccaoo.
   661   662   663   664   665   666   667   668   669   670   671