Page 645 - Raccolta amplissima di canti popolari
P. 645
■
642 CANTI POPOLARI
Chistu e 1'autru viaggiu faremu Arti, ceu l'arti mia pozzu campari,
Si Diu TÔli—Amen. Arti, ca 'un staju suggellu a patruni,
Лс». Ca quannii vogghiu mi ni vjju a mari;
4650. Sia binidilüi, ctii fici lu muiinu, San Pelru fu lu primu piscatuxi,
E binidittu cui lu fici fari; Ca piset ni pigghiava spiciali,
Fici la luna cu lu circu tunnu, Fici la cena a lu noslru Signuri,
Fici Ii stiddi pri maravigghiari: Chiddu chi criau celu, terra e mari.
Fici lu mari unni 'un si irova funnu, Palermo.
Fici la carta di lu navicari; 4654.Ca siddu passu e spassti mi sditligi,
Ma si firriu tri boti lu munnu, Bedda stu sdilliggtari arresta a tia;
Cercu la para, e nun la pozzu asciari (1). Mi vai dicennu ca fetu di pi sei ,
Aoola. leu f.izzu un ciauru cchiíi di 'na lumia:
4651.'Njornu nisciü(2) acalari laTrabia (3), Piscattiredilit sjugnu, e vaju a pisci,
Una tunnara tanta 'nnuminata, Accnssi vosi la furtuna mia:
Jeu pri mia a tantii nun lu suppunia Ma siddu vo' tastari li me' pisci,
J iri a truvari la gassa (4) 'mpacdala (5); Veni a piscari 'nsemula ecu mia (15):
Cera lu Rusicu (6), ed a mia dicia: Palermo.
Sernu 'nprirulu di perdhi l'annata: 4655. Mi dati nova di la Cala-siccaî
Si Peppi (7)Guaddi-longlii(8)asctila a mia, Dici ch'è 'mmuseiddata (16) la Trabi.i:
'N Palermu nun ci va sta nnuminata. Santu Nicola [П) li lunni s'allicca, (18)
Palermo. Solantu, lu Bialu e Santu Elia;
4652. Donn'AnUininu, scrivitimi ihiaru, La Tinla-praja (19) n'aspelta 'na picea,
Cui vi cci 'minieca (9) abui'uta ila ca- La Rinidduzza (2(1) ecu so' Signum;
(sedda'(IO) Si vo' sapiri qual'è la cebià rricea,
Jeu sacciu armariun ghiruni (11) suttanu, Munneddu ecu la Veigina Maria:
Puru la porta di la calinedda (12); E ti lu cautti ecu lu tainniureildu,
Jeu sacciu quanlu jecca (13) un palama- La mcgghiu è la tunnara di Muniieddu.
E sacciu fari corchi cusicedda; (ru (14), Palermo.
Cci diciti a me' fra ti e a Bastianu 4656. Sugnu calatu sutta Capu-grossu,
Ca nuu sapi unni sla la cimlicedda. Hegulu ecu misura e ecu cumpassu,
Palermo. Cornu fussi calalú 'titra 'nu fossu,
4653. Arti, ca supra l'arti si' maggiuri, Viju li tunni, e mi passanu arrassu:
(i) In Messina gli ultimi doe versi variano coab *(i4) Palamaru, funi di giungo marino langte
Cchiù bedda titi vui di chislu munnu ig a «o canne, legale ai lati délia tonnara, ogner-s
L'amanti tugnu in ca v'haju amari. delle qunli porta ип'алсоса, e servono a roanlenert
V. S M. num. i6 peg. »5. ferma la tonnara islesta. Quantu jecca un palam&r*,
(а) Witetu per nesciu, caco: etorpiatura marina, vale quanto si esteude la fune di un palamaro.
ratea. Ii'i) In Messina varia cotl:
(3) Trahia, famosa tonnara allnlo Palermo. 5o4" IJunnnu passu dicca tn mi sdiUiggi,
*(4) Gasta—lo gane finito le qunttro cstreniità Lu ttissu sdilliggiari flrresln a tia;
auperiori del reliándolo formato dallo tonnara, a Tu voi dicennu ca fetu di pisci:
ciascuna dellc quali sonó attacealo quattro o più Jofozzu un ciàuru meggbiu di lumia.
ancore per fermarla nel luogo отс si cata. Jô sugnu un pitcaturi с pigghia pisci:
(5) 'Npacciata, da 'mpacciari, impacciare. Accmsi vosi la furtuua mia;
(б) lluricu, eorrisponde a maneta prumuni , os Si lu arrirassi a tastari sti pisci,
tia uomo querulo, fastidio e fastidioso; qui & so- Ti nni vinissi a eantnri ecu mia.
prannome dato а uu marinero. *(i6) 'Mmusciddata, cioè con la porta delle cafflf«
(7) Peppi, Giuseppe. alíate.
(8) Guaddi-longhi, soprannome di marinero* (17) Santu Nicola li tunni s'allicca , perebè ■ ^
(9) 'Mmtsca, da mmiscari, mischiare, tramesco- miglin a levante di distanza è la Trahit, e Гши *
laro. l'altra tonnara sono cost poste, che te i tonal с
*(io) Camera delle tonnare. , Manca ne* vocabolarii, steggiano da levante a ponente, pattaoo prima fti
come pure lutte le voei marinaresche seguenli, le questa, с quella non ne prende; ondo è mettieri te*
qualí a mia notizianon han eorriepnndenza italiana, i tonni eutrino pria da fuori in mezzo a.li'anzifl***''
• difettnndone , i conlineutnli dovrcblwjro loria da due tonnare, с poi voltino verso ponente , pare»'
noi, viva parte d'ltalia e riecbi di questo linguaggio, quella ne prenda.
*(n) Ghiruni suttanu, rete aiinodata da soltó alla *(iS) Alliera da alliccare, leccare, qui rate v*d»*r-
porta délia calinetla. IIс с non préndeme.
Catinedda, rete ehe separa la penúltima ca (19) Tinla-praja, tonnara, che si buttara una voile
mera di ponente, ostia bastardo, ove i pesri si ac- dirimpetto S. Erasmo.
curaulano dall'ultima, ostia il corpa, dove i prsci ti |ao) La liinidduzza ecu to' Signuria, Mu***¿>m
prcodono. la Viraini Maria, aomi di tonnare.
(i3) Jecca per juta, getta : cosí anche alia Pi
cana.