Page 615 - Raccolta amplissima di canti popolari
P. 615

612                     CANTI POPOLARI

                   Clin idda l'autri fimmini su' nenti.  O di paiinu, o di sita, iu ti l'accaitu.
                  Mè figghia ecu mè sula si cunorta,  G. Cic. Daveru cci staju ?
                  Zoccu cci dieu iu idda è cuntenti.
                                                    D. Suc.—            Si, ecu sieuriz«,
                  La risposta vi diignu 'ntra 'na botta,
                                                      Comu Carnalivari e la sasizza. .
                  Veni iddii, e porta cea liso parenti.
                 G.Cic. Iu ora partit e mi rresta a la menti;  SCBNA  SECONDA
                  Di fari chi.=su stissu è mia la cura:
                                                             D. Sucaturi sulu
                  Stasira portu a tuiti li parenti,  •
                  Di notti a un'ura n menza slali a cura.
                                                    Chiamari mi pozz'iu ben furtunato,
                  Nun vogghiii cci fací ti cumprimenti,
                                                      Di cnntintizza pari ca ni moru.
                  Nun spinniti dinari a la rnal'ura.
                                                      Di Г allirizza mi nesci lu sciatn,
                  Iu mi nni vaju, e vi lassu cunlenli,
                                                      Pari ch' haju truvatu lu trisoru.
                  Nun vi pigghiati nisciuna primura.
                                                      Ora mi curcu ca sugnu stancatu,
                                                      Ca lu ripusii è тонки ristoru;
                            SCERA j i: II 7. A
                                                      Stasira avvisu a la niiu parintatu;
                  Donna Spiticchia e so figghia Viulina  Ma iu a cui haju '! A mè frati e m¿ soru
                D." Spit. Viulina, veni cea senti e sta ac-     SCERA TERZA
                                             fcllrft'
                  Vidi la matri tö zzoccu disponi,             Don Suspiru
                  Di maritari a tía arrivau Tura    Ha cchiù di 'n'annu ca fuzzu sla via
                  Ti dugnu a unu di cundizioni.       Quasi tri parmi ha scalalu sta slrat;,
                  Suddu è grannuzzu 'un aviri primura,  Nun nia ne i ii , cchiù nun dormu e su"a>
                  Nun ti mintiri in cunfiisioni,                               (раин
                  Si' mantenuta di vera signura,     Sempri pinsannu a Viulina amata.
                  Ti menti ammenzii di l'aggenti boni.  Ch'auiuri ca accallai, cbi gilusia,
                Viul. Comu diciti aecussl si disponi,  Ca 'ntra lu petlu la legnu slampala,
                  Nun c'è bisognu di cunvinienza;    E si i, un l'haju a la spadda ecu mil,
                  Iu seinpri sugnu di Vopinioni,     lu sempri cam pu 'n'arma dispiraU.
                  Ca sugnu figghia di l'ubbidienza:,  So inalri curpa, donna lauta 'ngrala,
                  E mentri siti 'ntra st' occasions,  Ha cchiù di Vanuu ca mi fa pinari;
                  'Nvecchiu mi dati e ci avrö pacíenza,  Nun guardu autru, quantu è oslintb,
                  Ma lassau dittu lu vecchiu Guironi: (1)  Ca a Viulina nun mi voli dari.
                  Prima di farla 'na cosa si penza.  Abbenchi la parola l'haju data
                D." Spit. Figghia , mancasti di la lö pru-  Di Viulina, с nun mi pô mancan;
                                            renza,   Nun passa tanin assai ca sta jurnau,
                  No, nun siari cchiù scucchiariata.  Cornu la viju mi l'haju a puriari.
                  Nun c'è bisognu la cosa si penza,  Ora mi nuMitu cca a passiari,
                  Quannu si vidi ch'q bona 'mmiata:  E nun mi movu di sti cunvicinj,
                  Nun mi fari scappari la pacenz»,   Fazzu cunlu ca vaju a cacciari
                  S'annunca ti la 'mmiscu 'na jangata,  A quaggbi, a cueugghiati e currínüni.
                  lu lu canusciu si c'è difïerenza,  Ti preju sorti di farla affacciari,
                  Curri, vattinni, menti la pignata.  О avissi a ghiri 'ntra li so' vicini;
                                                     Comu s'affaccia cci vurria parrari,
                          PARTE TERZA                Cunfîrari cci vogghiu lu mè fiai.
                     .ii-                     ,
                            SCERA PB1MA
                                                               SCERA oi ART*
                    Gnura Cicigghia e D. Sucaturi
                                                          D.* Spiítccnía e Viulina
                G. Cic. Don Sucaturi, fazzu rivirenza,
                                                    Viul. Gnura matri, mi dati licenza
                  Ni rinisciu lu beddu stufatu;
                                                     Quantu vaju nni cummari Vicenza?
                  Sunu dda tutti cosi misi a lenza,
                                                    D. Spit. — Spicciti e nun ristari,
                  Lu malrimoniu vi l'haju appuntalo.
                                                     Sperica preslu, e vidi zzoceu ha fari.
                  Sapiti chi arristavi a 'n'ura e menza
                  Cci purtati a lu vostru p^rintatu;
                                                               SCERA QDIHTA
                  Pri lu travagghiu iniu nun c'è cumpenza
                  'Nfazzulittuni lu vogghiu accattatu.     D. Suspiru с Vtwfínit
                D. Suc. Nun mi lu seordu no, |u nostru
                                                   D.Susp. Senti, Vi'ulina uiia, chi t'tiaj« adiri,
                                           ' (pattu,
                                                     Si tu m'hai amatu e uii seguîti aman,
                 (>) Ignoro cbi su.                  Dunca ti preju ni n'hamu a fuiri.
   610   611   612   613   614   615   616   617   618   619   620